CONSTANTIN POTÎNGĂ – FACTORUL POLITIC DECISIV ÎN ORGANIZAREA LA PIATRA-NEAMŢ A VACANŢELOR MUZICALE
Constantin Potîngă este pentru Vacanţele Muzicale una dintre persoanele care, aflată într-o postură de decizie politică, la începutul anilor şaptezeci, a avut o iniţiativă, temerară la acea vreme. Aceea a organizării unor cursuri de vară pentru studenţii ieşeni de la Arte.
Ceea ce nu era posibil la Iaşi, organizarea în mod artistic a unei „practici productive” pentru studenţii Conservatorului, a devenit realitate la Piatra-Neamţ. Cu sprijinul foarte important, hotărâtor chiar, al lui Constantin Potângă. Cu siguranţă, la acel moment, domnia sa nu se aştepta ca acea iniţiativă, singulară la nivel naţional, să dăinuie atât de mult timp.
Născut la Iaşi, Constantin Potîngă absolvă Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, iar apoi, din 1956, se consacră profesiunii de ziarist. Bogata sa experienţă managerială, chiar la o vârstă încă a tinereţii fizice, la treizeci şi nouă de ani, precum şi un fler deosebit, sunt calităţile care l-au ajutat la punerea în funcţiune la Piatra-Neamţ a Vacanţelor Muzicale.
Începutului Vacanţelor
Chestionat de cronicar în 2008, atunci când a participat la aXXXVII-a ediţie a festivalului, Constantin Potîngă s-a simţit bucuros să-şi amintească : „am mai vorbit cu numeroase alte ocazii, am şi publicat cărţi pe tema asta, dar oricând îmi face plăcere să vorbesc despre acest subiect. Era o vreme pe când aveam o vârstă apropiată de cea care o au acum Vacanţele Muzicale. La iniţiativa conducătorilor Conservatorului de la Iaşi, cei care doreau să-şi salveze studenţii de practica din muncile agricole, practică ce nu le era potrivită, au venit să ceară sprijinul autorităţilor din Piatra-Neamţ pentru ca aceşti studenţi să facă o practică adecvată profesiilor pe care şi le aleseseră. Interpreţi, instrumentişti… Artişti.” De ce la Piatra-Neamţ? De ce nu la Iaşi? „Pentru că la Iaşi, spuneau ei atunci, nu au găsit înţelegerea necesară. Într-un dogmatism nefericit, autorităţile de acolo spuneau că aşa cum e indicat de la centru aşa trebuie să se şi facă. Adică, studenţii să meargă la strâns de cartofi, porumb… Muncile de toamnă. S-a întâmplat că au venit la Piatra, ei ştiind că aici muzica este binevenită – noi aveam atunci Stagiune permanentă cu Filarmonica de la Iaşi. Şi au găsit aici înţelegerea necesară. Şi, la scara de atunci a posibilităţilor materiale, au fost realizate primele Vacanţe. Cu succes din prima ediţie. Atunci când s-au consumat manifestări artistice interesante. Astfel, că, iată, după atâţia ani, ele există. Chiar pe o treaptă superioară, calitativ vorbind!”
Cu ce i-a putut ajuta Constantin Potîngă pe cei de la Conservator? „Eu eram atunci «mai marele» treburilor din domeniul învăţământului, ştiinţei, artelor. Culturii în general. Şi i-am ajutat cu lucrurile esenţiale, cazarea, masă gratuită, condiţii de repetiţie, chiar de cursuri de pregătire şi de practică muzicală, cu săli de spectacol la teatru, la casa de cultură, la cămine culturale şi chiar în sălile unor cluburi ale uzinelor. La Cetatea Neamţ, îmi amintesc foarte bine, a fost un spectacol grandios, impresionant din toate punctele de vedere.”
Vacanţele nu au avut ca scop iniţial realizarea de spectacole cu artişti de mare nivel. Consacraţi. Şi plătiţi ca atare. Nu. Vacanţele Muzicale au fost gândite ca un mod de a sustrage studenţii de la coşmarului unei practici… neproductive, în fond. Chiar dăunătoare sănătăţii lor artistice. Şi e un lucru bun că până astăzi modalitatea cursurilor de măiestrie, modalitatea spectacolelor prezentate de elevi şi studenţi, se perpetuează. Ăsta este filonul care a animat cei treizeci şapte de ani de tradiţie a festivalului şi care păstrează în continuare esenţialul acesta. Care justifică scopul lor de bază.”
Plecat din 1973 la Bucureşti, Constantin Potîngă n-a mai putut participa activ la Vacanţele la a căror iniţiere a pus umărul. Dar, iată, peste ani, a rămas cu sufletul alături de ele.
