THEODORE CORESI REDIVIVUS
Concursul de canto este introdus în programul Festivalului
Odată cu pensionarea profesorului Horia Constantin Alupului-Rus, cel care a răspuns de destinele Festivalului după 1990, frâiele manifestării au fost luate de Theodore Coresi. Artistul stabilit la Viena revenea la Vacanţele Muzicale după cinci ani de zile. Domnia sa, timp de câteva luni de zile a gândit, din patria valsului, programul noii ediţii.
Cea care de fapt a dus greul organizării Vacanţelor din 2009 a fost Dedilia Popovici. Ea a preluat în octombrie 2008 directoratul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, instituţie devenită de mulţi ani principala organizatoarea a Vacanţelor. In calitatea sa de Director executiv, sprijinită de un colectiv călit în atâţia ani în care Centrul organizase pentru cetăţenii urbei multe manifestări culturale. Dedilia Popovici spunea cu câteva zile de startul noii ediţii: ,,puţine oraşe din ţară au reuşit să persevereze timp de treizeci şi şapte de ani în cultivarea unei manifestări de recunoscut prestigiu, aşa cum sunt Vacanţele Muzicale. Motivele sunt multe, dar cred că principalul îl reprezintă dragostea pentru frumos a locuitorilor acestei părţi de ţară. Lipsiţi de o Filarmonică, ei au descoperit în Vacanţe un mijloc de a se menţine în spaţiul generos al muzicii de înaltă calitate. ”
De la Viena, în plină căutare de colaboratori de valoare, Theodore Coresi căuta să inoveze. Dacă cu un an înainte în interiorul Vacanţelor Muzicale se organizase prima ediţie a Concursului Internaţional de Vioară „Ion Voicu”, acum era momentul organizării primei ediţii a Concursului de Interpretare, concurs ce era gândit a se desfăşură în paralel cu master-class-ul de canto.
Ambele – şi cursul de canto şi concursul – au avut ca moment de debut ziua de luni, 6 iulie. în vederea departajării concurenţilor, organizatorii i-au invitat să jurizeze pe José Areân (Mexic) – preşedinte al juriului, Carmen Daniela Gililov (Köln) şi Cristina Cotescu (Bucureşti), cei care i se alăturau lui Theodore Coresi.
Deschidere cu muzică vieneză
Tip ambiţios din fire, noul preşedinte al Festivalului pornea la drum oferind publicului meloman al urbei, în deschiderea ediţiei a XXXVIII-a, un Concert vienez. Soliştii Catarina Coresi, Heinrich Schopf (ambii din Austria), Vigh Julia Ibolya şi Orest Pîslariu-Ranghilof se alăturau Orchestrei Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, aflată pentru acea seară – de 8 iulie – sub conducerea dirijorului José Areân. în perimetrul Pieţei de sub Turn s-a cântat muzică compusă de Johann Strauss, Joseph, Strauss, Franz Léhar, Robert Stolz, şi Emmerich Kalman.
Seara a doua a programelor artistice avea să-l aducă în atenţia pietrenilor pe un fiu al oraşului – Orest Pîslariu-Ranghilof. Solistul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” s-a născut în oraşul Vacanţelor. A absolvit în 2001 Secţia de canto a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, urmând, ulterior, masteratul la aceeaşi instituţie de învăţământ superior. Se mândreşte cu urmarea unor cursuri de măiestrie ţinute de Mariana Nicolesco – la Brăila în 2002 şi 2004, Virginia Zeani Pella – în State, la Iowa, în 2003, cu Théodore Coresi – la Krems (Austria) în 2005, cu Toma Popescu – la Galaţi în 2006.
Vocesul un prieten statornic al pietrenilor
Vârful ediţiei l-a constituit recitalul oferit, în aceeaşi seară de 9 iulie, de către Cvartetul Voces. A fost un eveniment mult aşteptat de public, cu atât mai mult cu cât membrii acestui renumit ansamblu cameral nu mai concertaseră de câţiva ani la Vacanţe. întregul lor program a fost prezentat de directorul Filarmonicii „Moldova”, Bujor Prelipcean. Deşi sâcâit de o răceală rebelă care-1 procopsise şi cu o voce răguşită, acesta a alternat pasajele muzicale cu amintiri, întâmplări necunoscute publicului. Şi pentru că este un apropiat al oraşului şi al oamenilor din Piatra-Neamţ, Bujor Prelipcean a evocat şi amintirea câtorva melomani care, de-a lungul anilor, au venit la fiecare concert al Vocesului. Printre nominalizaţii fixaţi în memoria sa vizuală s-au afla şi doctorii Micşa şi Goilav, ultimul aflat şi atunci în sală.
Celibidache sărbătorit în localitatea natală
Organizatorii acestei ediţii au dorit să-l omagieze pe marele dirijor şi compozitor, Sergiu Celibidache. în consecinţă, vineri, 10 iulie, în centrul Romanului au poposit membrii orchestrei Filarmonicii ieşene, cu José Areân dirijor şi Théodore Coresi solist, cu toţii oferind în dar romaşcanilor o seară memorabilă în care imaginea marelui muzician român a fost omniprezentă. S-a cântat muzică de Johannes Brahms (Simfonia tragică), César Franck (Pañis angelicus) şi Ludwig van Beethoven (Simfonia a III-a – Eroica).
Programul a fost completat de Corul Heruvimii al Parohiei „Sfântul loan Botezătorul” din Piatra-Neamţ. Ansamblul, care tocmai împlinea zece ani de la înfiinţare, a fost condus de profesorul Marius Corugă.
Seară studenţească
Penultima seară a fost a tinerilor. Studenţi şi elevi.
S-a început cu concertul din Teatrul Tineretului al studenţilor participanţi la clasele de măiestrie.
E momentul să amintesc cele patru cursuri organizate la această a XXXVIII-a ediţie: canto – Théodore Coresi, pian – profesor Carmen Daniela Gililov (Germania), vioară – profesor Ulrike Danhoffer (Austria) şi operă – profesor Cristina Cotescu.
De altfel, cei menţionaţi, la conferinţa de presă organizată în debutul Vacanţelor 2009, au împărtăşit primele impresii. Au vorbit despre organizarea Festivalului, de studenţii de la curs, dar şi despre oraşul gazdă. ,fste pentru prima dată când vin aici. Eu cred că aceste cursuri de master-class sunt pentru ca studenţii să acumuleze experienţă, fineţe, o nuanţare a tehnicii interpretative, deschidere de noi orizonturi. Sunt bucuroasă că pot învăţa lucruri noi de la studenţi, este un fel de schimb de experienţă. „-Ulrike Danhoffer, profesor de vioară (Austria).
„Este a treia ediţie la care particip. Pot spune că oraşul s-a transformat foarte mult în bine. Cât priveşte Festivalul, poate că este impropriu să se numească Vacanţe Muzicale, ţinând cont că la aceste cursuri se munceşte. Am de gând să scol tot ce e mai bun din studenţii mei. Cu siguranţă vom avea un spectacol, pe 11 iulie, de valoare.” – Cristina Cotescu, regizor artistic la Opera Naţională din Bucureşti.
„Totul este absolut impresionant, de la mâncare, până la orice ţine de organizarea Festivalului. Studenţii mei din Germania sunt foarte impresionaţi, sala in care susţinem cursurile de pian este foarte frumoasă.” – Carmen Daniela Giliov profesor de pian din Köln.
Finalul serii tinereşti de la Vacanţele 2009 a fost unul încântător. Căci. prestaţia elevilor balerini de la Liceul „Octav Băncilă” din Iaşi, coordonaţi de profesoara lor Cristina Iuriciuc, a fost urmărită de câteva sute de spectatori Public care a fost răsplătit din plin. Energia, dinamismul dovedit de forţa tinerească a corpului de balet de pe scenă, muzicalitatea compoziţiilor lui Ceaikovski (Frumoasa din pădurea adormită, Lacul Lebedelor), Bizet (Carmen), Minkus (Don Quijote), Pugni (Esmeralda) au încântat audienţa, cea care, la final a mai zăbovit minute bune pentru a-i aplauda şi felicita pe tinerii artişti.
Finalul ediţiei nu putea fi decât unul de Gală. Gală de operă. Concert în care au cântat, alături de artiştii consacraţi – sopranele Carmen Gurban, Vigh Ibolja. mezzosoprana Sidonia Nica, tenorii Sorin Lupu, Daniel Stoica, baritonul Ciprian Marele, basul Theodore Coresi – şi concurenţii câştigători ai Concursului de Interpretare.
La final, vizibil mulţumit de cum evoluaseră lucrurile, preşedintele executiv al ediţiei, nemţeanul stabilit la Viena, Theodore Coresi spunea: „îmi doresc ca acestui Festival să i se acorde importanţa cuvenită, să aibă o rezonanţă internaţională tocmai pentru că are forţă internaţională. Ar fi bine ca, în Piatra-Neamţ, să se realizeze o sală de concerte multifuncţională destinată acestuia. Astfel vom avea programe mai interesante şi concerte valoroase. Dar, este nevoie şi de o dotare mai bună, de piane de concert, de instrumente. De asemenea, trebuie să avem o continuitate în organizarea Vacanţelor Muzicale. Am văzut concertul de la Cetate. Visez să aduc o operă acolo, «Aida», de exemplu. Cetatea de la Tîrgu Neamţ poate deveni o mică Veronă. Eu vibrez pentru locul natal, dar vreau să-i fac şi pe cei din afara graniţelor să vibreze.”
