VACANŢELE MUZICALE ÎN ERA CLUJEANĂ
Ploi, bere şi fotbal în acelaşi timp cu Vacanţele.
Intrate deja pe un tipar anume, Vacanţele muzicale – un exemplu ar fi transferarea la Roman şi la Tîrgu Neamţ a unui modul important din structura afişului – ediţia a XXVII-a îşi consumă deschiderea oficială, pentru publicul meloman, în după-amiaza zilei de 18 iunie 1998.
Interesante sunt de rememorat atmosfera acelor zile. Mai întâi ar fi de subliniat că timp de vreo două săptămâni – una înainte şi una în timpul desfăşurării Vacanţelor – peste zona Neamţului s-a abătut potopul! A plouat zi şi noapte, torenţial, astfel că multe localităţi s-au confruntat cu inundaţii. Edificator este un scurt fragment preluat din Informaţia Primăriei: „în a doua parte a zilei de 18 iunie (ziua de deschidere, n.r.) au fost mai multe rafale de ploaie astfel încât, în unele zone ale oraşului, apa ajungea la genunchi!”
Apoi ar mai fi de spus că în aceelaşi interval de timp cu festivalul s-au suprapus şi Zilele municipiului Piatra-Neamţ. În ale căror cuprins a intrat şi un festival al berii, care mai mult i-au încurcat pe edili. Şi, în ultimul rând, deloc de neglijat, tot în acea perioadă se desfăşura, în Franţa, Campionatul mondial de fotbal la care era calificată şi naţionala României (vă mai amintiţi de echipa de blonzi de la meciul contra croaţilor?).
Musical Feast se bucură de aprecierea pietrenilor.
Onoarea de a deschide Vacanţele muzicale aparţine studenţilor Academiei de muzică „Gavriil Musicescu” din Chişinău. O premieră pentru festival. Căci, până la acel moment, nici o ediţie a Vacanţelor nu fusese deschisă de oaspeţi de peste hotare. Componenţii corului cameral „Musical Feast”, grup condus de profesoara Eugenia Enachi, şi-au dovedit măiestria în faţa publicului pietrean, public care i-a primit cu căldură.
Totul s-a întâmplat la sala de festivităţi a Liceului de artă. În timp ce afară se dezlănţuise potopul. Puţinii spectatori prezenţi s-au declarat încântaţi – „nu regret că am înfruntat ploaia de afară şi am venit la întâlnirea cu aceşti tineri minunaţi. Bravo lor!” Erau vorbe spuse de o melomană, cuvinte cuprinse în numărul 68 / 1998 al Informaţiei Primăriei.
De partea cealaltă a „baricadei”, Sandu Şura, unul dintre protagoniştii sosiţi de peste Prut, spunea: „micul meu concert de ţambal, cu prelucrări folclorice de pe cele două maluri ale Prutului, am simţit că a răsunat mai bine ca niciodată. A fost, acest concert, un mic omagiu pentru acest loc românesc binecuvântat care se numeşte Piatra-Neamţ.”
A doua zi, melomanii au fost răsfăţaţi, la sala Teatrului Tineretului, cu un regal de muzică de către orchestra de cameră a Academiei de muzică „Gheorghe Dima”. Programul oferit de studenţii clujeni a cuprins lucrări de Vivaldi, Bach, Veracini, Albinoni, Mozart. Soliştii acestui concert memorabil au fost Ştefan Ruha, Petre Baciu, Diana Mustea şi Daniela Fluieraş. Spectacolul a fost repetat a doua zi la Roman, în sala Casei de cultură.
La fel cum s-au petrecut lucrurile şi în cazul Studioului de muzică veche, artişti care au adus cu ei un program de muzică medievală din secolele IX – XIII, de muzică elisabethană şi „Abţibilduri după Tristan Tzara”, teatru muzical de Felicia Donceanu. Publicul nemţean – atât pietrenii, cât şi romaşcanii – fini cunoscători (public cu adevărat specializat), vreme de două ore, au fost fermecaţi de sunetele muzicii Studioului compus din Georgeta Stoleriu – soprană, Anca Iarosevici – viola da gamba, Robert Dumitrescu – viola da gamba, Verona Maier – clavecin. A fost un examen de maturitate pentru melomanii formaţi de-a lungul anilor în timpul sutelor de recitaluri şi concerte care s-au întâmplat la Vacanţele muzicale.
Se pun bazele Colegiului universitar de muzică de la Piatra-Neamţ!
Profesorul Constantin Horia Alupului-Rus, principalul responsabil de organizarea festivalului, prezenta presei punctele forte ale ediţiei: „În primul rând ar fi Forumul instituţiilor de învăţământ superior artistic din România care reuneşte rectorii academiilor de muzică din ţară, din iniţiativa Academiei din Cluj şi a rectorului acesteia, Alexandru Fărcaş. Întâlnirea, la care e aşteptat şi ministrul Andrei Marga, reprezintă un prim pas făcut către instituţionalizarea, din toamnă, a Colegiului de muzică de la Piatra-Neamţ. În al doilea rând, ca punct de mare atracţie al ediţiei, poate fi adus în discuţie programul propriu-zis, unde apar formaţii în premieră la Vacanţe – Cvartetul Ad-Libitum, Studioul de muzică veche şi corul Facultăţii de muzică din Oradea. Pentru a doua oară ne onorează cu prezenţa soprana de reputaţie internaţională, Mariana Nicolesco.”
Medalion Elena Botez.
O altă premieră din istoria de aproape trei decenii a Vacanţelor muzicale o constituia ideea instituirii la fiecare ediţie, din 1998 încolo, a unui Medalion de artist. Pentru primul astfel de portet a fost aleasă doamna Elena Botez-Butnaru. Fostă soprană de mare succes în anii de carieră artistică ai domniei sale, retrasă apoi ca profesor la Liceul de muzică din Piatra, Doamna Botez era descrisă de către regratatul Vasile Spătărelu drept „un caracter deosebit, o artistă de inspiraţie şi un profesor de excepţie.” Pentru ca, mai departe, ieşeanul, al cărui suflet artistic a fost răpit de către Vacanţe, să se destăinuie: „eram elev la Liceul de muzică din Timişoara, iar acum, când vă vorbesc, o văd şi o aud aievea. Revenită la Piatra-Neamţ, după ce a onorat cu prezenţa ei artistică, atât Opereta din Bucureşti, cât şi scena Operei Române din Timişoara, Elena Botez îşi aureolează prestigioasa-i carieră printr-o activitate pedagogică de înaltă clasă.”
Iar directorul Liceului de artă din Piatra-Neamţ, profesorul Mihăiţă Albu să declare, pe cât de scurt, pe atât de cuprinzător: „Doamna Elena Botez este NOROCUL liceului nostru!”
Vacanţele stârnesc o acerbă rivalitate între două centre universitare, Iaşi şi Cluj.
Absenţa, în premieră, după o prezenţă anuală de la înfiinţare, a coralei Cantores Amicitiae, precum şi un program artistic foarte redus al academiei ieşene – practic doar Ad-Libitum a venit să reprezinte Iaşiul la Vacanţele din 1998 – surprindea destul de mult pe un eventual atent observator al activităţii festivalului de-a lungul timpului. Pentru a înlătura orice dubiu, rectorul de atunci al Academiei de Arte „George Enescu”, profesorul Nicolae Gîscă, îl ameninţa „telefonic, pe directorul manifestării că va retrage, prin deschiderea unui litigiu, dreptul de utilizare a emblemei «Vacanţe muzicale la Piatra-Neamţ» ca aparţinând exclusiv academiei din Iaşi. Se poate deduce lesne că instituţia ieşeană se gândeşte deja să mute tabăra studenţească estivală de aici într-un alt centru din Moldova – probabil la Bîrlad (Vacanţe muzicale la… Bîrlad?), ceea ce suna şi a un fel de ultimatum.” Era observaţia un fin cunoscător al fenomenului Vacanţelor, Cristian Livescu, observaţie consemnată într-un număr al Ceahlăului din iunie 1998.
În legătură cu acest incident, nu pot să uit că la ediţia a IV-a, în 1975, luând exemplu Neamţului, lucrătorii din cultură carea activau la Huşi au organizat, exact în aceeaşi perioadă, manifestări similare şi acolo. Este şi motivul, se pare, pentru care Arta Florescu nu a mai participat la Vacanţele de la Piatra-Neamţ. Iar un anume Nicolae Sandu, funcţionar, să-şi verse oful în suplimentul cultural al Ceahlăului: „foarte bine că face şi Huşiul ce se face aici. Numai că unele concerte au fost suspendate la Piatra pentru că formaţiile erau la… Huşi!” Existau deja precedente în faptul că Vacanţele muzicale de la Piatra-Neamţ năşteau discuţii.
Acelaşi Cristian Livescu plusa: „această deplasare de forţe, plus ducerea la împlinire a ideii unui colegiu universitar de muzică la Piatra-Neamţ, în coordonare clujeană, plus promoţionarea actualei ediţii (afişe, programe de sală) concepută integral tot în capitala transilvană – toate acestea au scos practic din joc academia din Iaşi, cea care nu a mai putut ţine pasul. Izbânda Colegiului de muzică – prima unitate de învăţământ superior de stat din Piatra – a crescut considerabil meritele colaborării dintre Neamţ şi Cluj. (…) Se pare că, din această vară, pentru Vacanţele muzicale de la Piatra-Neamţ începe o nouă filă. Aceea de a-şi putea promova – în curând – proprii studenţi, pregătiţi aici, ceea ce înalţă manifestarea într-o sferă la care nici nu se putea bănui în urmă cu câţiva ani.”
Vacanţele muzicale – o sămânţă care a încolţit.
În încheierea episodului de faţă, iată şi cum vedea fenomenul Vacanţelor un obişnuit al festivalului, Cristian Misievici, la acea vreme cancelar general al Academiei „Gheorghe Dima”: „aici, acum douăzeci şi şapte de ani, a fost aruncată o sămânţă. A prins. Meritul e şi al organizatorilor, dar şi al publicului.” Completat de şeful său, rectorul academeiei clujene, Alexandru Fărcaş: Vacanţele au rolul de a dezvolta gustul pentru muzică în rândul tuturor generaţiilor de spectatori. Ele sunt, în acelaşi timp, o formă de dialog a tinerei generaţii de muzicieni care se afirmă la această oră în ţară.”
