RENASC VACANŢELE!
„Vacanţe Muzicale… Cuvinte cu parfum de ambră şi dulceaţa mierii de Hybla!…” Aceasta era viziunea despre Vacanţele Muzicale a lui Eduard Covali. Omul de teatru, omul de cultură, care văzuse multe, care citise şi mai multe. Aşa percepea domnia sa sărbătorile studenţeşti ce se întâmplau vară de vară la Piatra-Neamţ. Şi, nu mă îndoiesc absolut deloc, aşa simţea sufletul artistului Eduard Covali momentele de îmbătare artistică pe care trebuie să le fi trăit în mijlocul studenţilor şi al profesorilor veniţi aici pentru o muncă în… vacanţă!
Sub acest motto imaginat de Eduard Covali era întâmpinat publicul la ediţia a XXIV-a a Vacanţelor Muzicale la Piatra-Neamţ.
Un nou stil de organizare.
Uşor, uşor, cu trecerea anilor post-decembrişti, şi odată cu trecerea cu bine a perioadei de haos şi incertitudine care au marcat societatea românească de la începutul ultimului deceniu al mileniului trecut, un om şi o instituţie – profesorul Constantin Horia Alupului-Rus, respectiv Centrul Creaţiei Populare – îşi impuneau modul de a gândi şi de a organiza festivalul iniţiat, în 1972, de un grup de oameni de cultură de la Iaşi şi Piatra-Neamţ, Vacanţele Muzicale.
De altfel, domnia sa chiar declara public la acea vreme: „motivul reconsiderării în formă şi conţinut decurge din intenţia noastră, a organizatorilor, de a antrena în acest generos program cultural instituţiile de învăţământ superior muzical de tradiţie din România, în scopul conjugării resurselor şi energiilor creatoare şi valorificării acestora la nivel naţional şi internaţional printr-un cadru superior instituţionalizat.” Erau gânduri şi obiective îndrăzneţe.
Astfel că în vara anului 1995, la poalele Pietricicăi se formase un consiliu de conducere al tradiţionalei întâlniri studenţeşti. Grup care-i cuprindea, pe lângă unul dintre iniţiatorii festivalului – Mihail Cozmei – şi oficialităţile locale ale vremii – Ioan Onisei, preşedintele Consiliului judeţean, primarul Gheorghe Ocneanu, sau consilierul – şef al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului, Cornel Nicoară – pe rectorii de la principalele instituţii de învăţământ superior muzical: Nicolae Gîscă (Iaşi), Petre Lefterescu (Bucureşti), Alexandru Fărcaş (Cluj).
O altă mărturie a schimbării de optică organizatorică o constituie afişul şi caietul program editate în acel an, 1995, program tradus şi în limbile franceză şi engleză. Era încă o premieră bifată de festival.
Cu o pleiadă de oameni de vază, oameni de cultură, ca cei enumeraţi anterior şi aduşi de organizatori să ajute cu sfatul ori cu fapta la încă un pas înainte făcut de Vacanţe, nici nu este de mirare noul look, noua înfăţişare a acestora.
Roman Vlad revine la Vacanţe.
Ediţia a XXIV-a este şi prima la care apare, în mod oficial, titulatura de Preşedinte de onoare. Onoare ce i s-a făcut compozitorului şi muzicologului român stabilit în Italia, Roman Vlad. Onoare pe care, la rândul său, prin contribuţia adusă la ediţia de faţă, dar şi la cele mai vechi (de prin anii şaptezeci), personalitatea ce fusese distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa de către academiile de muzică din Iaşi şi Cluj, a întors-o pietrenilor.
Încă o premieră a istoriei festivalului se consemnează în ziua de 17 iunie 1995, atunci când deschiderea noii ediţii o face o orchestră din Bucureşti! În speţă, orchestra de cameră CONCERTO a Academiei de muzică din Capitală, cu Dorel Paşcu Rădulescu la pupitrul dirijoral. Fostul elev al profesorilor Ştefan Niculescu şi Miriam Marbé, vechi cunoştinţe ale Vacanţelor, dirijorul bucureştean aducea în atenţia publicului prezent în sala Teatrului Tineretului Simfonia op.110 a lui Şostakovici şi Verklarte Nacht de Schőnberg.
Caracterul pregnant studenţesc al Vacanţelor Muzicale se simte din plin prin faptul că pe scenele din oraş, în faţa publicului, apar aproape fără excepţie aspiranţi ai gloriei artistice. Interpreţi şi instrumentişti „struniţi” în sălile de cursuri de la Liceul de artă de magiştrii lor.
Readucerea în prim plan a cursurilor de măiestrie.
Revin în forţă şi cursurile de măiestrie. Cele ale căror număr, pe parcursul ultimilor şase-şapte ani, scăzuse la maximum trei pe ediţie. Acum, prin reunirea forţelor celor trei mari academii de muzică din ţară – Cluj, Bucureşti, Iaşi – se formează numai puţin de şase master-class-uri. Cu profesori de renume la conducerea lor. Ştefan Niculescu putea fi văzut, după ani, din nou în preajma celor aplecaţi asupra problemelor de compoziţie şi analize muzicale. Gabriela Cegolea şi Alexandru Fărcaş s-au ocupat de studenţii de la canto şi artă scenică. Constantin Şerban, muzician român stabilit în Franţa, a fost invitat să le dea sfaturi violoniştilor. Deja familiarii, pentru pietreni, componenţi ai cvartetului Le Quator de Champagne din Reims (Franţa) – Benedicte Maillard, Franck Ladouce, Jerome Constant şi Stephane Huguet – se prezintă pentru al treilea an consecutiv la Vacanţele Muzicale de la Piatra-Neamţ. Şi pentru a doua oară le sunt încredinţate destinele cursului de chitară.
Revine, după o lungă perioadă de timp, în actualitate cursul de măiestrie al artei interpretării corale. Pentru care a fost contactat Marin Constantin!
Nu în ultimul rând, beneficiind de prezenţa la festival a două instituţii de învăţământ superior muzical care aveau două secţii de percuţie cu bune rezultate, organizatorii au iniţiat şi un curs de măiestrie de gen. Curs condus de doi profesori renumiţi în branşă – Florin Simion (Iaşi) şi Grigore Pop (Cluj).
Un week-end plin de muzică de înaltă ţinută artistică.
Al doilea sfârşit de săptămână al ediţiei, respectiv zilele de sâmbătă 24 iunie şi duminică 25 iunie, au constituit în fapt concentrarea artistică a Vacanţelor 1995. Astfel, concertul corului Madrigal, un adevărat festin pentru melomanii urbei, al cărui program a cuprins capodopere ale creaţiei corale renascentiste (Florilegiu bizantin), a fost precedat de un recital de calitate susţinut de pianista Mădălina Bichir, cea care a interpretat lucrări de Schumann, Debussy, Rahmaninov şi Albenitz. Asta a fost sâmbătă.
A doua zi, duminică, a fost rândul francezilor de la Le Quator de Champagne să încânte publicul ce s-a prezentat la prânz în sala Teatrului Tineretului. Doar că atunci, spre deosebire de anii precedenţi, au luat pe scenă, lângă ei, doi chitarişti pe care îi ochiseră deja de doi ani, doi absolvenţi (deja) a Academiei de Arte „George Enescu” din Iaşi – fraţii Aurelian şi Constantin Andrei. A rezultat, astfel, un concert cameral – cu muzică de Telemann, Schubert, Ravel, Sor, Bach, Lobos şi Joplin – de succes.
Seara, tot la T.T., publicului i se pregătise o surpriză. Un prim concert (dintr-o lungă serie ce avea să se întindă pe o perioadă de paisprezece ani, până în 2008!) de folclor. Sub conducerea artistică a reputatului profesor clujean Ion Haplea, pe scenă au apărut Ioan Bocşa, Grigore Leşe, personalităţi ale genului care au însoţit un grup valoros de studenţi ai modulului de folclor din cadrul Academiei „Gheorghe Dima” din Cluj. Printre ei, actuala profesoară de la Facultatea de muzică din oraş, Delia Irimie. Totul sub sugestivul nume OBÂRŞII.
Închidere de gală.
Pe parcursul acestei a XXIV-a ediţii au mai fost şi alte întâmplări artistice demne de reţinut. Cum ar fi tradiţionalul – dar mereu surprinzătorul, mereu altul! – concert al coralei Cantores Amicitiae din 18 iunie; recitalul de violoncel al talentatei Magdalena Moroşanu (tot din 18 iunie); concertul cvartetului de coarde AD LIBITUM (21 iunie); dialogul muzical al ansamblurilor de percuţie al academiilor din Iaşi şi Cluj (22 iunie); recitalul de clarinet al studentului Flavius Trif.
Finalul nu putea fi decât în nota ediţiei. În triumf! Aşa s-a desfăşurat Gala de operă din 28 iunie, spectacol la care au participat tinerii interpreţi ai academiilor de la Cluj, Iaşi şi Bucureşti în acompaniamentul orchestrei simfonice a Academiei de muzică „Gheorghe Dima”. A fost un veritabil spectacol de final de curs de măiestrie (canto) care a beneficiat şi de o prezentare, pe măsură, făcută cu profesionalism de reprezentanta Televiziunii române, Luminiţa Constantinescu.
Concertul de închidere al ediţiei a adus în prim-plan corul şi orchestra simfonică a academiei clujene, dirijor Ciprian Para, concert ce a inclus şi apariţiile scenice ale soliştilor Sergiu Gherman (pian), Simona Ivaş (soprană), Elena Casian (mezzosoprană), Marius Budoiu (tenor), Szabo Balint (bas). Cei care au adus în atenţia publicului Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră compus de Ludvig van Beethoven şi Kronunmesse a lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Cum succesul de public, dar mai ales mulţumirea care se citea pe chipurile şi în cuvintele participanţilor, indicau că Vacanţele Muzicale se aflau pe un făgaş bun. Iar organizatorilor nu le rămânea altceva de făcut decât să urmeze drumul început. Fapt ce avea să se întâmple imediat după închiderea ediţiei anului 1995.
