MARIA SLĂTINARU-NISTOR LA VACANŢE MUZICALE!
Ediţia din anul 1994 s-a desfăşurat în perioada 19 – 30 iunie. Au fost douăsprezece zile de sărbătoare a muzicii, douăsprezece zile în care studenţi şi profesori, deopotrivă, au muncit cu spor. Iar beneficiarul direct, Măria Sa Publicul, s-a bucurat de roadele trudei lor.
O primă observaţie asupra ediţiei curente: aminteam de perioada de desfăşurare – douăsprezece zile – cea care a crescut faţă de anii anteriori. Dacă în 1990, festivalul număra doar şapte zile, iar în anii imediat următori Vacanţele se desfăşurau pe parcursul a zece zile, iată că în 1994 se ajungea la aproape două săptămâni de spectacole şi cursuri. Era încă un semn că festivalul era pe drumul cel bun. Că se depăşise cu bine o perioadă tulbure şi că partea financiară, atât de necesară unui lucru bine făcut, nu mai era o aşa de mare problemă. Căci, vorbă românească, obrazul subţire cu bani se ţine!
În programul pregătit pentru această ediţie, profesorul ieşean Nicolae Gîscă întâmpina prietenii statornici ai Vacanţelor transmiţându-le gândurile sale – „popasuri de taină în acorduri mirifice, în Nopţi de Sânzâiene la poalele Pietricicăi. An peste an, magiştri şi învăţăcei, cu sufletul şi cu gândul sub vraja zeităţii Euterpe, se-mpărtăşesc şi dăruiesc semenilor tinereţea şi simţirea lor. Şi, pentru un timp, Piatra-Neamţul devine capitala muzicii, a teatrului, a artelor plastice. Iar trecerea anilor, prin tinereţea muzicii, le conferă tinereţe perpetuă celor care o interpretează şi celor care o ascultă.” Nu erau doar cuvinte frumoase. Erau, pe lângă gânduri, şi simţămintele adevărate ale unui om care veghea asupra Vacanţelor Muzicale de aproape două decenii.
Le Quator de Champagne din nou la Piatra.
Oaspeţii francezi au fost invitaţi să revină la Vacanţele Muzicale şi în 1994. Era o datorie a organizatorilor, o obligaţie cuprinsă în acordul cultural bilateral româno-francez încheiat cu doi ani înainte, protocol ocazionat de deschiderea la Piatra-Neamţ a porţilor Casei Franţei. Evoluţia artistică, ce avusese loc cu un an mai devreme, a cvartetului din Reims, considerată unanim – de către public şi organizatori, deopotrivă – un real succes, s-a suprapus în mod fericit peste înţelegerea dintre oficialităţi.
Artiştii francezi au reuşit, la această a XXIII-a ediţie a Vacanţelor, un veritabil tur de forţă. Recitalul lor de chitară, cu piese din repertoriul lui Ravel, Schubert, Telemann, Sor, Brower sau Carulli, a făcut, la propriu, înconjurul judeţului. Muzica interpretată de cei patru a putut fi ascultată de pietreni (spectacol la T.T. în ziua de 20 iunie), de melomanii din Tîrgu Neamţ (21 iunie, la Casa de cultură) şi de romaşcani (23 iunie, la sala „Sergiu Celibidache” a Liceului de muzică şi arte plastice din localitate).
Ca un semn de recunoaştere a valorii arătate de oaspeţii din regiunea Champagne-Ardenne, dar şi în semn de mulţumire pentru faptul că artiştii veniţi din Hexagon au contribuit la creşterea valorică a festivalului, cei patru membri ai cvartetului – Benedicte Maillard, Stephane Huguet, Franck Ladouce şi Jerome Constant, ajutaţi de ieşeanul Mihai Babii, au fost desemnaţi de către organizatori să se ocupe de destinele cursului de măiestrie de chitară clasică.
Cursurile de măiestrie beneficiază de profesori de renume.
Pentru că veni vorba despre cursurile de măiestrie, e momentul să precizez că pe lângă acestea, la Vacanţele Muzicale ale anului 1994 organizatorii – Academia de Arte „George Enescu” şi Centrul Creaţiei Populare al judeţului Neamţ – îşi mai propuneau ca obiective organizarea recitalurilor şi concertelor obişnuite, vernisarea unei expoziţii de artă plastică – devenită deja tradiţională. Dar şi continuarea întâmplărilor muzicale din parcul central (aşa numitele happening-uri), precum şi o tabără de creaţie a artei plastice şi o serie de spectacole de teatru de marionete. Noutate absolută pentru festival!
În afara cursului amintit, cel de chitară clasică, la ediţia a XXIII-a a Vacanţelor Muzicale studenţii interesaţi au mai putut frecventa alte două master-class-uri. Conduse de două nume grele ale domeniului – Maria Slătinaru, pentru canto şi Mircea Dan Răducanu, la pian.
Deschidere de ediţie cu marionete.
Prima zi de festival a anului 1994 a produs două evenimente care au avut priză la publicul pietrean. Oamenii care au umplut, duminică, 19 iunie, la ora 11,00, Sala Tapiseriilor a Muzeului de Artă au putut participat la vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică ce a conţinut lucrări ale studenţilor de la facultatea de arte vizuale a Academiei ieşene. Amfitrion a fost profesorul lor, Dumitru Alexoaie.
Seara, la Teatrul Tineretului, alţi studenţi ieşeni, cei de la secţia de păpuşi şi marionete ai aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, în regia profesoarei lor, Natalia Dănăilă, au prezentat spectacolul „Hai să ne jucăm de-a clovnii!” Reprezentaţie gustată în special de cei mai mici dintre spectatori, cei aduşi la sala de teatru de către părinţi ori bunici. Adulţi care, seduşi de bucuria celor mici, nu au putut rămâne indiferenţi la ceea ce se petrecea pe scenă.
La doar trei zile distanţă, miercuri, 22 iunie, colegii celor amintiţi, studenţii de la secţia de acorie, anul I, ai Academiei de arte „George Enescu” au ieşit şi ei la rampă. Tot pe scena Teatrului Tineretului. Acolo unde, în regia lui Emil Coşeru şi a Corneliei Gheorghiu, şi sub îndrumarea muzicală a Adinei Tudose, au prezentat publicului local piesa muzicală Opera de patru note a americanului Tom Johnson.
Desigur, ca şi în anii anterior, recitalurile au fost baza reprezentaţiilor din cadrul Vacanţelor Muzicale la Piatra-Neamţ. Şi la ediţia curentă au avut loc spectacole de înaltă calitate, spectacole la care protagonişti au fost Raluca Ştirbăţ (recital de pian cu interpretări din muzica lui Rahmaninov, Chopin şi Beethoven), Cornel Voicescu şi Constantin Andrei (recital de chitară în care au fost prezente compoziţii ale lui Bach, Sor, Lobos, Sagreras, Giulliani sau Joplin), Cristina Şuvăială (cu un recital de vioară care a cuprins în program lucrări de Beethoven şi Grieg), Melinda Bereş (vioară, acompaniată de pianista Cipriana Gavrişiu), tânăra vedetă a ediţiei trecute, câştigătoarea din 1993 a Concursului DINU LIPATTI, pianista Ana Maria Ciornei (cu un program care a conţinut piese compuse de Haydn, Beethoven, Debussy, Enescu şi Jora).
A mai fost, marţi, 28 iunie, spre finalul ediţiei, un recital de percuţie oferit de ieşenii Florin Simion, Adrian Olaru, Ciprian Stoica, Bogdan Molea, Florin Sîia, Radu Lupu şi Cristian Bejan. Recital primit, la final, cu minute bune de aplauze.
Sâmbătă, 25 iunie, sălile Muzeului de artă au răsunat de acorduri muzicale. A fost ziua în care au avut loc recitalurile claselor de măiestrie. Ziua în care studenţii Mariei Slătinaru-Nistor, ai lui Mircea Dan Răducanu, precum şi chitariştii care au aderat la arta interpretării cvartetului Le Quator de Champagne, au avut ocazia să arate cât de mult şi-au însuşit din învăţăturile magiştrilor lor.
Fiind o ediţie dominată de studenţii de la actorie, în a doua duminică a ediţiei a XXIII-a, pe 26 iunie, publicului pietrean i-a fost oferită ocazia de a se amuza cu „Opera de trei parale”, celebră şi prin autorul ei, Berthold Brecht. Şi la a cărei reuşită au contribuit Geta Angheluţă şi Sergiu Tudose – regizori, precum şi Romeo Cozma, cel care a asigurat conducerea muzicală.
Încheierea a aparţinut, tipic pentru ultimii ani, celebrei corale Cantores Amicitiae, ai cărei membri, deşi schimbaţi cam o dată la patru ani, perioada de absolvire a academiei de muzică, au devenit prezenţe familiare la Piatra-Neamţ.
Oameni mulţumiţi la final de ediţie.
Preluând şi asumându-şi criticile din anii anteriori, la colocviul care a avut loc la Sala Tapiseriilor în dimineaţa zilei de 27 iunie, organizatorii au convocat la discuţii critici muzicali şi profesori de la academiile de muzică din Bucureşti şi Cluj. Cei din Iaşi fiind mereu prezenţi la Vacanţe. Tema discuţiilor, „Vacanţele Muzicale – prezent şi viitor” – trăda grija pentru anii care urmau. Că discuţiile n-au fost în van, ne vom convinge în episoadele următoare.
Acum, pentru posteritate, merită a fi amintiţi cei care, pentru anul 1994, au participat, ca organizatori, la felia de istorie a Vacanţelor Muzicale de la Piatra-Neamţ: Vasile Spătărelu, atunci decan al Academiei ieşene, colegii săi, profesorii Mihail Cozmei, Nicolae Gîscă, Liviu Suhar, Alexandru Călugăriţa; iar din partea localnicilor responsabil pentru bunele şi relele – e un fel de a spune – întâmplate în cadrul festivalului, s-a numit Constantin Alupului-Rus, directorul Centrului Creaţiei Populare, principalul organizator de atunci, ajutat, atunci când a fost nevoie, de către conducerea Inspectoratului pentru Cultură a judeţului Neamţ, în persoana lui Cornel Nicoară, precum şi de Mircea Zaharia, responsabil pentru ediţia a XXIII-a de secretariatul literar.
Bineînţeles că la reuşita Vacanţelor Muzicale 1994 au mai conlucrat şi alte persoane. Rămase anonime. Dar care şi-au făcut simţită prezenţa peste tot acolo unde, zi de zi, ceas de ceas, pe parcursul celor douăsprezece zile, a fost nevoie de eforturile, intelectuale ori fizice, ale domniilor lor. Aşa cum, de altfel, au fost şi instituţii care s-au implicat, mai ales în calitate de co-finanţatori, la reuşita ediţiei. Aici ar fi vorba despre Ministerul culturii, Prefectura judeţului Neamţ, Consiliul judeţean şi Primăria Piatra-Neamţ.
Au fost, în acel an, 1994, oameni şi instituţii care, vorba cântecului, „au dat mână cu mână” pentru ca un festival de notorietate internaţională să parcurgă încă un an de istorie culturală.
