LA VACANŢE APAR SPONSORII!
Cantores Amicitiae în deschiderea ediţiei a XX-a
La sfârşitul lunii iunie 1991, cei de la Inspectoratul de Cultură al judeţului Neamţ, împreună cu Academia de Arte „George Enescu” din Iaşi, se pregăteau de debutul celei de-a XX-a ediţii a Vacanţelor Muzicale de la Piatra-Neamţ. Noua ediţie, cu cifră rotundă, avea să aducă o premieră: pentru prima dată, la Festival, apar sponsorii! Pentru anul 1991, s-au găsit două firme care să sprijine financiar eforturile organizatorice ale instituţiilor amintite.
În chiar prima zi a Festivalului ajuns la douăzeci de ani de existenţă, rectorul de atunci al proaspăt redenumitei instituţii de învăţământ muzical superior (vechiul Conservator devenise, între timp, Academia de Arte prin înfiinţarea unor noi secţii, printre care şi cea de actorie), profesorul universitar Nicolae Gîscă spunea: „ca şi la precedentele ediţii, Vacanţele Muzicale trezesc în noi nostalgii şi emoţii, dar şi noi ambiţii de etalare a acumulărilor dobândite la capătul unui nou an de studii. Cu atât mai mult cu cât unii dintre noi, profesorii, am participat la aproape toate ediţiile, fiind, într-un fel, coautori la anvergura valorică pe care acest festival interpretativ a căpătat-o în timp. N-am să ascund faptul că, în dorinţa de a face din Vacanţele noastre o confruntare studenţească mult mai bine cunoscută în ţară şi străinătate, nutrim proiecte îndrăzneţe de viitor.”
Pe lângă cursurile de măiestrie clasice – cele de instrumente şi de compoziţie – la ediţia a XX-a mai apar şi studenţii de la arte plastice şi de la actorie reuniţi în alte două cursuri de măiestrie.
Prima zi de Festival avea să aducă publicului pietrean iubitor de frumos trei motive în plus de a ieşi din casă. Astfel, duminică, 30 iunie, la ora 1100, în Sala Tapiseriilor, avea să fie vernisată o expoziţie de pictură a tinerilor studenţi ieşeni. Eveniment urmat imediat, pe platoul de la Turnul lui Ştefan cel Mare, de un concert mult aşteptat şi apreciat cum se cuvine – cel al Coralei Cantores Amicitiae, cu maestrul Gîscă dirijor. Acest concert, aşa cum spunea însuşi conducătorul corului, avea să se constituie într-o repetiţie generală cu public înaintea unui important turneu în Anglia. Profesionalismul cu care a fost tratat acest concert nu a dat nici unui meloman prezent senzaţia de repetiţie generală!
Elevii ai Liceului de Artă pe scena Vacanţelor.
Spre seara aceleiaşi zile a venit rândul celor mai valoroşi elevi de la noul Liceu de Artă din Piatra-Neamţ – Alina Azaharioaie, Loredana Marus, Beatrice Diaconu, Laura Andrei, Daniela Trifa, Ciprian Sicinschi, Bogdana Amancea, Celia Costea, Val. Macoviciuc şi Ana Maria Marinescu – ultima de la Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, să dovedească talentul şi pregătirea acumulate, să arate că speranţele puse în ei de către dascălii lor nu sunt în van. A fost, acest recital al elevilor, o nouă premieră din istoria Vacanţelor Muzicale. Dacă în anii anteriori, cu vreo trei ediţii anterioare, la iniţiativa profesorilor de muzică Theodor Macarie şi George Grigorică, cele mai valoroase elemente de la Liceele de Muzică din Moldova au fost primite în preajma studenţilor şi a profesorilor universitari, acum a venit momentul ca elevii să şi urce pe scenă.
A doua zi, luni seara, cei care au ocupat la maximum la Sala Tapiseriilor s-au putut delecta cu un interesant recital de chitară clasică, recital al cărui amfitrioni au fost studenţii Aurelian Andrei, Adrian Dîrţu, Cornel Voicescu şi Constantin Andrei.
În acel an, 1991, comemorându-se două sute de ani de la trecerea spre eternitate a lui Wolfgang Amadeus Mozart, profesorul şi dirijorul ieşean George Vintilă a propus ca un moment din cadrul Festivalului să-i fie dedicat marelui compozitor. Astfel, sub bagheta sa, Orchestra simfonică a studenţilor Academiei l-a acompaniat, într-un concert de înaltă ţinută, pe pianistul Mircea Dan Răducanu. Programul a cuprins uvertura operei „Flautul fermecat”, Concertul pentru pian şi orchestră în re minor şi Simfonia „Hoffner”. O altă premieră a ediţiei a XX-a a fost şi înregistrarea integrală a concertului de către Radio Iaşi, înregistrare care, ulterior, avea să fie difuzată integral pe post.
Alte două recitaluri de valoare cuprinse în programul ediţiei anului 1991 au fost cele susţinute de către violonistul Ionuţ Măzăreanu (acompaniat de pianista Sanda Creţeanu), cel care a cântat muzică compusă de Bach, Beethoven, Wieniavski şi Ysaÿe, precum şi recitalul pianistei Doina Grigore. Cea care, la acea vreme, era considerată ca fiind unul dintre vârfurile de talent ale noilor promoţii de muzicieni lansate de instituţia de învăţământ superior muzical ieşeană, a interpretat compoziţii ale lui Beethoven, Chopin şi Brahms.
Profesorii Liceului de Artă ies la rampă.
Dacă la această a XX-a ediţie a fost un recital susţinut de elevi, în cea de a doua duminică a Vacanţelor din 1991 a fost rândul profesorilor de la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ să vină în faţa publicului cu interpretări din universul muzicii culte. La Sala Tapiseriilor, au evoluat Mihaela Spiridon – pian, Cristina Popa – pian, Petru Azaharioaie – flaut, Ioan Spiridon– fagot, Adrian Stroici – pian, Dan Urcănescu – violă, Radu Oţel – pian şi Ştefan Pojga – contrabas. Muzica audiată de către melomani a fost cea a lui Albinoni, Scarlatti şi Brubeck.
În seara aceleaşi zile de duminică, în acelaşi loc – Sala Tapiseriilor – alte două recitaluri au bucurat sufletele melomanilor din urbe. Au evoluat pianista Maria Nemeş (cu Preludiu şi fugă de Bach şi Sonata a IV-a de Prokofiev) şi mezzosoprana Gabriela Horarian (acompaniată de Tatiana Botezatu), cea care a interpretat lucrări din compoziţiile lui Bach, Mozart, Schumann.
Finalul ediţiei a XX-a a aparţinut Secţiei de teatru a Academiei de Artă de la Iaşi. Ai cărei studenţi au repetat vreme de o săptămână în cadrul cursului de măiestrie, pentru ca în ultima seară să apară în faţa publicului, pe scena Casei de Cultură, cu piesa „De-a rostirea vorbelor”. Viziunea scenică a aparţinut regizoarei – în acelaşi timp şi profesor – Natalia Dănăilă, cea care a imaginat o dramatizare a poemelor lui Ion Barbu, „Riga Crypto şi Lapona Enigel” şi „După melci”.
„Nu-mi pot imagina o vară culturală la Piatra fără Vacanţele Muzicale”.
La finalul ediţiei a XX-a, Cristian Livescu, din postura sa de consilier la Inspectoratul de Cultură al judeţului Neamţ, avea să declare: „atmosfera tinerească, specifică studenţiei, seriozitatea cu care interpreţii şi-au onorat cu consecvenţă prezenţa pe podiumul concertistic al Vacanţelor, la care se adaugă tenta elevată a repertoriului, au impus tradiţia manifestării. Şi nu ştiu cum ar arăta o vară culturală la Piatra-Neamţ fără Vacanţele Muzicale. Faptul că avem astăzi un public exigent, că ne putem lăuda cu un puternic nucleu de muzicieni care organizează ei înşişi o stagiune camerală permanentă, fiind totodată profesori la noul Liceul de Artă, că un oraş fără formaţii profesioniste de gen figurează ca o prezenţă recunoscută în geografia muzicală a ţării, toate acestea se datorează, neîndoielnic Vacanţelor Muzicale. Intenţia noastră este să extindem, la dimensiunea întregului învăţământ muzical, prestigiul manifestării, invitând, neapărat la ediţia viitoare, solişti şi formaţii camerale de peste hotare.”
Deşi trecuse un an şi jumătate de la schimbarea de regim politic din ţară, vremurile încă erau tulburi în societatea românească post decembristă. Totuşi, Festivalul aflat la a doua desfăşurare în noile condiţii sociale, a trecut cu bine peste greutăţile ivite în cale. Chiar problemele financiare par a-şi fi găsit rezolvare odată cu apariţia, în premieră la acest Festival muzical, a sponsorilor.
